Cum se poceşte limba română cu explicația „limba este un organism viu, care evoluează”
***SPOILER TEXT GRAV AFECTAT DE TRADUCEREA AUTOMATĂ***
În această lume supraconectată, în care informațiile sunt disponibile pentru toți și călătoresc cu viteza clicului, se pare că toată lumea își dorește un loc sub soare și este gata să-l revendice cu orice poate ieși în evidență, oricât de ordinar ar fi. Ca atare, orice hobby simplu împărtășit de milioane de oameni de pe tot globul poate deveni parte a retoricii banale „îmi iubesc meseria” sau „munca mea este pasiunea mea”. Dacă îndrăznești să critici, ești etichetat ca urător sau elită, tratat cu sarcasm, și imediat troll-zoned pe rețelele de socializare. Într-o coajă de nucă, aproape oricine poate face orice și cine ești tu să-l judeci?
Am scris acest text în engleză pe traducătorul automat al amicului Google (amica ChatGPT este ceva mai sofisticată) în așteptarea enormității de mai sus și ca să pot confirma sau infirma ipoteza potrivit căreia o recenzie citită pe un blog despre cărți, de o calitate lingvistică generală care se ridică la nivelul compunerilor de la română din clasa a VI-a, a fost sau nu redactată cu ajutor intelectual artificial. Citind zisa recenzie, am fost ispitită să deschid fila de revizuire și să dau comanda de urmărire modificări, ca să pot corecta textul și să pot dormi la noapte. M-am străduit să citesc până la capăt, pentru că după paragraful care începe cu „în fine, într-o coajă de nucă…” am tot sperat să fie vorba de o scăpare, cumva acceptabilă pentru un blog, oricât de insuportabilă pentru mine și așteptările de la un articol despre cărți, lecturi și minunăția cititului. In nuce e la origini un calc din latină, din vorbele atribuite de Plinius cel Bătrân lui Cicero, care ar fi spus că „Iliada” ar fi fost scrisă odinioară pe un singur pergament care ar fi încăput într-o nucă. Dar oh, ce păcat – nu și în română, limbă în care spunem scurt și cuprinzător sau la obiect. La o adică, merge și direct în latină.
Continue reading “Într-o coajă de nucă”