Nefelibata

Ce am mai descoperit prin lume, printre templele khmere

Este imposibil să nu simți uimire atunci când ajungi la Angkor Wat, cel mai mare complex de temple și monumente religioase din lume. Această minune arhitecturală a Imperiului Khmer, aproape complet ignorată de exploratori și istorici până în secolul al XIX-lea, continuă să ridice întrebări și astăzi. Una dintre cele mai controversate povești este cea a așa-numitului „dinozaur de la Angkor Wat”, un basorelief misterios care seamănă izbitor cu un stegozaur.

Mulți turiști află pentru prima dată despre această sculptură direct de la ghizi, care indică o creatură ciudată, gravată pe coloana unui templu din complexul Angkor, alături de alte ființe mitologice și alegorice.

Teoria farsei: o intervenție modernă?

Una dintre cele mai plauzibile explicații pentru apariția acestui presupus stegozaur este aceea a unei farse realizate ulterior, poate de un contemporan dornic să creeze confuzie și mister. Nu ar fi prima dată când situri arheologice faimoase devin teren fertil pentru speculații, mai ales într-o zonă care a atras de-a lungul timpului aventurieri, exploratori sau chiar echipe de filmare pentru filme de acțiune.

Coexistența oamenilor și dinozaurilor: mit sau realitate?

Cea mai spectaculoasă – și totodată cea mai greu de acceptat – teorie susține că basorelieful ar fi chiar dovada că oamenii și dinozaurii ar fi coexistat în Cambodgia, în secolul al XII-lea sau chiar mai devreme. Conform acestei ipoteze, khmerii ar fi fost singurii care au descoperit urme ale acestor creaturi preistorice și au decis să le imortalizeze în piatră, în cadrul templelor precum Ta Prohm, parte a vastului complex Angkor, fosta capitală a Imperiului Khmer.

Totuși, această idee nu este susținută de alte dovezi arheologice care să susțină existența dinozaurilor în regiune.

Creaturi mitice și imaginația khmerilor

Cea mai romantică interpretare este și cea mai apropiată de spiritul epocii. Sculptorii khmeri al secolului al XII-lea au populat templele cu o lume bogată de ființe mitologice și alegorice: șerpi cu mai multe capete (naga), lei protectori cu trăsături umane, creaturi hibride inspirate de păsări, crocodili sau elefanți, nimfe și dansatori cerești.

În acest context, ceea ce nouă ni se pare acum a fi un dinozaur la Angkor Wat ar putea fi doar o creație imaginară, o viziune a unei ființe nemaivăzute, reinterpretată artistic la zeci de milioane de ani după dispariția reală a dinozaurilor.

Explicația simplă: un animal cunoscut, interpretat greșit

Oricât de mult ne-ar fascina miturile și legendele, cea mai pragmatică explicație rămâne, ca în matematică, cea mai simplă. Specialiștii consideră că basorelieful ar putea reprezenta, de fapt, un animal cunoscut: un cameleon, un rinocer, un bivol sau chiar un furnicar. Elementele de pe spatele creaturii ar putea fi solzi sau frunziș decorativ, tipic stilului artistic khmer.

Contextul istoric: redescoperirea Angkorului

Arheologii nu pot spune cu certitudine nici măcar când a fost realizată gravura: dacă este contemporană construcției templului sau dacă a fost adăugată ulterior. După prăbușirea Imperiului Khmer, în secolul al XV-lea, complexul Angkor a fost treptat abandonat și înghițit de junglă, până ce a fost acoperit complet de vegetație.

Și așa a rămas până în secolul al XIX-lea, când exploratorul francez Henri Mouhot, ajutat de misionarul Charles-Émile Bouillevaux, a readus Angkor Wat în atenția lumii. Mouhot compara templele cu legendarul Templu al lui Solomon și îi considera pe constructorii khmeri niște Michelangelo ai vremurilor și regiunii lor.

Basorelieful „dinozaurului” a fost documentat abia în secolul XX, fiind inclus în volumul Angkor Cities and Temples (1997), semnat de Michael Freeman și Claude Jacques.

Mister deschis interpretărilor

Este cert că Imperiul Khmer a fost una dintre marile civilizații ale lumii antice, cu o populație numeroasă și cultivată. Extrem de puțin probabil este, însă, ca existența dinozaurilor să fi fost cunoscută și documentată doar printr-un singur basorelief.

Pe de altă parte, știința modernă ne amintește constant că absența dovezilor nu înseamnă imposibilitate sau inexistență absolută. Poate că tocmai acest echilibru între rațiune și mister face ca Angkor Wat să rămână unul dintre cele mai fascinante locuri de pe Pământ.